Oamenii au fost prădători alfa și mari consumatori de carne timp de 2 milioane de ani

Bucătăria paleolitică nu era deloc verde și nici bazată pe carne macră, potrivit unui studiu recent asupra dietelor strămoșilor noștri din Pleistocen.

Timp de 2 milioane de ani, Homo sapiens au renunțat la salată și au consumat carne din belșug, astfel ajungând în fruntea lanțului trofic.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Cu siguranță, aceasta nu este viziunea pe care o avem când ne gândim la dietele „paleo” din ziua de astăzi, bazate pe fructe de pădure, cereale și fripturi. Însă, potrivit antropologilor de la Universitatea Tel Aviv din Israel și Universitatea Minho din Portugalia, vânătorii și culegătorii moderni ne-au indus în eroare în privința mâncării pe care o consumau în urmă cu mult timp.

„Cu toate acestea, comparația este inutilă, pentru că în urmă cu 2 milioane de ani societățile de vânători-culegători puteau vâna și consuma elefanți și alte animale mari, în timp ce societățile de vânători-culegători de azi nu au acces la astfel de recompense”, a spus Miki Ben‐Dor de la Universitatea Tel Aviv.

Oamenii au fost prădători alfa până acum 12.000 de ani

A analiză a sutelor de studii anterioare, de la anatomia și fiziologia umană modernă și până la izotopii din oasele și dinții umani antici, sugerează că oamenii au fost în principal prădători alfa până acum aproximativ 12.000 de ani.

Reconstruirea listei de cumpărături a hominizilor care trăit în urmă cu 2,5 milioane de ani este mult mai dificilă din cauza faptului că rămășițele de plante nu se păstrează la fel de bine ca oasele de animale, dinți și scoici.

Putem găsi dovezi ample ale vânatului, însă pentru a determina ce anume au cules oamenii, antropologii au apelat în mod tradițional la etnografia din ziua de astăzi, bazându-se pe ideea că foarte puține s-au schimbat. Aceasta este o greșeală majoră, potrivit lui Ben-Dor.

„Întregul ecosistem s-a schimbat, iar condițiile nu pot fi comparate”, a spus Ben-Dor.

„Comportamentul uman se schimbă rapid, însă evoluția e lentă. Corpul își aduce aminte.”

Epoca Pleistocenului a fost o perioadă definitorie în istoria Pământului pentru oameni. Până la finalul perioadei, oamenii deja se îndreptau spre alte colțuri ale lumii, trăind mai mult decât orice alt hominid de pe ramura noastră din arborele genealogic.

„Am decis să folosim alte metode pentru a reconstrui dieta strămoșilor noștri, pentru a analiza amintirile păstrate în corpurile noastre, metabolismul nostru, genele și constituția fizică. Comportamentul uman se schimbă rapid, însă evoluția e lentă. Corpul își aduce aminte”, a mai spus Ben‐Dor, citat de Science Alert.

Chiar și genomul nostru indică o dependență mai mare de carne

Sistemul nostru digestiv este destul de similar cu cel al animalelor aflate aproape de fruntea lanțului trofic. Acidul gastric neobișnuit de puternic este perfect pentru descompunerea proteinelor și eliminarea bacteriilor periculoase care ar putea fi găsite pe carne de mamut veche de o săptămână.

Chiar și genomul nostru indică o dependență mai mare de dietele bogate în carne.

Însă, asta nu înseamnă că trebuie să consumăm mai multă carne. Trecutul nostru evoluționar nu este un ghid pentru sănătatea umană și cercetătorii subliniază că lumea s-a schimbat. Totuși, cunoașterea poziția strămoșilor noștri în cadrul lanțului trofic are un impact considerabil asupra înțelegerii sănătății și fiziologiei noastre.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imagini rare din sălbăticie: Un astfel de atac între prădători nu a mai fost surprins de camere până acum

Un dinte de neanderthal a dezvăluit o legătură neștiută cu oamenii moderni

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

Oasele celor mai vechi oameni moderni, descoperite în Bulgaria, oferă noi detalii despre Homo sapiens